Nu mai fi român, bă!

Dincolo de discuţia cu "Dacă e spaţiu public am voie să-mi fac de cap" demontăm expresii şi prejudecăţi.

Azi analizăm verbul "a vandaliza" şi cum a fost împrumutat fără a se ţine cont de logică şi de realităţile antropologice.

Până şi Wikipedia ştie: "Vandalii reprezintă o uniune de triburi germanice constituită din 2 ramuri: asdingii și silingii. În secolul I coboară de pe țărmul Mării Baltice către cursul superior al Tisei (Maramureş). Împreună cu sarmații atacă provincia Panonia (actuala Ungarie şi porţiuni din Câmpia de Vest), iar alături de goți Moesia (Dobrogea şi ţărmul bulgăresc al Mării Negre). În secolul al III-lea sunt înfrânți de goți pe valea Mureșului.

Cei din nord-vestul vechii Dacia vor locui în preajma autohtonilor romanizați, chiar împreună cu aceștia (cum dovedesc descoperirile arheologice de la Medieșu Aurit).".

Carevasăzică etnogeneza românilor e tangentă cu vandalii. Păi, de ce nu au scris direct: "Nu mai fiţi români!" ?

Maximizarea şanselor

E poveste veche în contemporaneitate treaba cu moartea print-ului şi iminentul monopol al virtualului. Nu voi insista asupra argumentelor, dar tind să cred în evoluţia continuă a online-ului până la anihilarea palpabilului.

Aşa stând lucrurile apare în peisaj şi întrebarea "Ce relevanţă mai are zicala Pune mâna pe carte?".

Dacă în ceea ce priveşte ziarele aş pleda pentru un transfer lin de la întoarcerea paginilor de hârtie la scroll şi click, am dat de curând nas şi cu o situaţie în care cartea nu mi-a mai oferit nimic. Maculatura referitoare la legislaţia rutieră şi cărţile cu sute şi mii de întrebări.