marți, 4 septembrie 2012

Mă-ta are cratiţă

Da, e un titlu care porneşte de la viralul celor de la Sector 7. Doar că nu e cratimă. Şi nu porneşte doar de la video-ul ăsta ci şi de la o postare a unui prof din facultate. Hari. El făcea o predicţie: "corectarea greșelilor de limba română va fi hipstăreala anului 2013". 

Nu vreau să mă leg de temele de formă ale celor două situaţii, cum ar fi definirea "hipsterimii" sau eficienţa în transmiterea mesajului pe suportul comunicaţional ales pentru viralul menţionat. ...Unde mesajul este să vorbeşti limba română aşa cum prevede Academia Română. 

Vreau să ajung la fond. La cratiţă. 

De ce are mă-ta cratiţă şi nu are cratimă? 

Pentru că în orizontul palpabil al receptorului mesajului nu există cratimă. Pentru că mă-ta, posesoarea de cratiţă, ţi-a vorbit despre cratimă şi despre utilizarea ei în poziţii mai dificile decât în Kama Sutra. Şi tu, om care îngurgitai ceea ce se făcea în cratiţa mă-ta, o ascultai. Şi ţi-a intrat în cap că tu trebuie să foloseşti cratima pentru că ea îţi conferă statut. Adică hrana sufletului. Îţi plăcea asta. Te umplea de stimă. De sine. Şi o voiai şi pe a celorlalţi. Aşa că vânai cratimele din gurile oamenilor. You got skillz!!! 

Problema e că tu, cel care ai fost foarte încântat de "ce bine le-a zis-o Krem!" analfabeţilor astora de români care nu mai sunt în stare să ia un BAC, sau tu, cel care eşti un hipsteraş gramatical în formare, doar vânezi cratime. Şi gândeşti cratiţe. 

Foamea ta a rămas tot la cratiţe. La fel de primară ca a lui Homo Erectus. Fizică. Îţi umpli nişte maţe şi dup-aia îţi pui mâinile pe burtă în semn de satisfacţie. Dar când ţi-ai pus ultima dată mâinile pe burtă în semn de satisfacţie că ai citit o carte? Cu cratime. Nu de altceva, dar poate afli cum/unde să le foloseşti dintr-o sursă avizată şi nu una care te-a corectat când stătea lângă o cratiţă. 

Niciun comentariu: