Mâtca

Răscoala de la Bobâlna (1437), unde s-au bătut cu bâte

Ai mei au cumpărat prima maşină când eram la grădiniţă sau în primul an de şcoală, nu mai ţin minte exact. O Dacie 1310 bleu cu număr de Tulcea. Cel puţin jumătate din familie are permis de conducere (unchi, mătuşă, văr, părinţi...). 

Acum vine partea interesantă. 

Săptămâna trecută am fost la mare. Cu maşina. Discutând despre planurile mele de integrare în Absolutul din sudul litoralului autohton cu vărul meu a apărut întrebarea: "Un baston telescopic, o bâtă, ceva ai şi tu?". Măsuri de prevenţie şi protecţie.

Ideea e că nu am avut ustensile de această natură în deplasarea estivală. M-am descurcat fără. Totuşi, mi-au revenit în cap amintiri foarte pregnante în acest sens. În maşinile cunoscuţilor mei am văzut mereu câte-o bâtă. Acum sunt pistoalele cu sare sau gloanţe de cauciuc, săbii şi bastoane telescopice, înainte erau bâte de baseball pe care le găseai pe la târguri iar înaintea ăstora fuseseră bâtele "stil Bobâlna" - care la mine acasă se numeau mâtci. Mâtca era bucata aia de lemn longilină, cu nodozităţi şi rată de contuzii severe foarte ridicată. Ea se găsea liberă prin natură, de-obicei tulpini de copaci tineri sau crengi zdravene cioplite cu îndemânare până la o forma finală - care trebuia să transmită sentimentul de "nu mă bag că o iau". 

Discuţia poate merge în multe direcţii. Şoferul justiţiar. Dreptul de posesie al armelor. Utilitatea armelor. Diferenţa între armele de foc şi cele contondente. E util doar în maşină sau ar trebui purtate când plimbăm pe stradă? 

Eu eram doar curios dacă românii poartă în mod curent genul ăsta de armă în maşini. Că dacă e aşa, vă daţi seama ce arsenal are ţara asta? 

UPDATE: Am găsit în DEX ce înseamnă pe bune "mâtcă". Sunt uşor dezamăgit. Şi parcă îmi place mai mult cum sună "brighidău". 

"MẤTCĂ, mâtci, s. f. (Reg.) Băț cu care se bate laptele pentru a alege untul; bătător, brighidău. – Et. nec."