 | ||
| -intersecţia Eminescu/Aurel Vlaicu- |
Începem cu cel de jos.
Fondul albastru ne relevă seninătatea şi calmul situaţiei incipiente. Pe acest cadru cromatic apare un om. Negru. De unde deducem că e african. Acest lucru este dezvăluit şi de faptul că spre deosebire de restul oamenilor el nu e pe un cal, măgar sau ponei ci pe o zebră. După cum se ştie, zebrele trăiesc doar în Africa.
Totuşi, simbolistica acestui context este mult mai bogată datorită încadrării omului într-un triunghi alb. Albul reprezintă puritatea iar triunghiul, după cum e lesne de înţeles, reprezintă francmasoneria.
Să recapitulăm: Avem de a face cu un om negru, pur şi francmason călare pe o zebră sub cerul senin al Africii.
Al doilea semn , cel de sus, aduce în prim plan încă o dată un fond azuriu. Seninătatea, calmul şi liniştea sunt parametrii acestui context. Săgeata albă indică o traiectorie. O dată în plus culoarea albă este prezentă şi ne face să ne gândim că este vorba de o implicaţie cerească, a unei entităţi superioare, a arhitectului umanităţii.
Bref, cele două semne ne indică locul în care oamenii negri, puri şi francmasoni vin călare pe zebre direct de sub cerul senin al Africii pentru a se deda Demiurgului într-un cadru la fel de senin ca cel natal.
Un comentariu:
Triunghiul mai poate reprezenta si trinitatea, de unde putem trage concluzia ca Iisus era negru, din moment ce mai sus s-a constatat ca omul din triunghi era negru.
Trimiteți un comentariu